Pace!
 
AcasaFAQCautareMembriInregistrareConectare
__Nu sta in poartă, intră!__
Dum 24 Aug 2008, 20:37 Scris de Administrator

VIZITATORII au si ei o sansă de a posta pe acest Forum.
Doar pe acest topic - cine doreste acces la restul Forumului trebuie să se înregistreze.

Ca membri puteti avea acces total la subforumuri ce nu sunt afisate vizitatorilor, cum ar fi Muzică, Politică, Popasuri si altele.

Comentarii: 258
Ultimele subiecte
» ION
Vin 19 Oct 2018, 19:29 Scris de Anahoret

» Invatamant
Mier 03 Oct 2018, 14:23 Scris de zaraza26

» Știri muzicale
Mar 02 Oct 2018, 21:11 Scris de ostrovna

» ANUNTURI
Mar 02 Oct 2018, 21:09 Scris de ostrovna

» Subiectul zilei
Lun 01 Oct 2018, 15:11 Scris de zaraza26

» Traditia ortodoxa
Lun 01 Oct 2018, 08:05 Scris de Ciprian

» Vorbe de duh spuse de un cinic
Dum 30 Sept 2018, 12:33 Scris de dolion

» CUVINTE DE FOLOS (III)
Dum 30 Sept 2018, 12:26 Scris de dolion

» Eternul feminin
Mier 29 Aug 2018, 01:28 Scris de Ciprian

» ENGLISH
Mar 21 Aug 2018, 12:37 Scris de zaraza26

» Politica se face cu... caricaturi
Joi 09 Aug 2018, 14:10 Scris de zaraza26

» Limba română
Sam 04 Aug 2018, 21:22 Scris de Anahoret

» STIRI SOCIALE
Vin 20 Iul 2018, 11:10 Scris de zaraza26

» MAXIME, CUGETĂRI...
Dum 15 Iul 2018, 04:42 Scris de Ciprian

» BANCURI
Joi 12 Iul 2018, 18:29 Scris de Ion

» Vorbe de duh spuse de un cinic
Dum 08 Iul 2018, 09:50 Scris de dolion

» CAMERA DE WHISKY
Sam 07 Iul 2018, 18:08 Scris de Anahoret

» Chestii funny
Mar 03 Iul 2018, 11:11 Scris de zaraza26

Cuvinte-cheie
reclame romana 1918 comment-143 Limba brasov internet Când 1 padure Patapievici muzica_traditionala taieri istorie 23 drumetie sibiu google curiozitati Literatura bancuri problema Popasul mediu politica maxime
Octombrie 2018
LunMarMierJoiVinSamDum
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
CalendarCalendar
Top postatori
dolion
 
Emil Condor
 
abbilbal
 
ostrovna
 
zaraza26
 
Anahoret
 
aurora
 
Cristina
 
Ion
 
zuum
 
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 

 


Rechercher Cautare avansata

Distribuiți | 
 

 Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică

In jos 
Mergi la pagina : Înapoi  1, 2, 3, 4, 5 ... 9, 10, 11  Urmatorul
AutorMesaj
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Vin 01 Mai 2009, 09:53

O ipostază caragialescă
Ajungând sus pe scândurile pustii, cu masa și scaunele individuale și plușate ale tuturor prezidiilor trecute îngrămădite în fundul scenei, el căută un moment prielnic de reculegere și inspirație cu mâinile împreunate pe tricoul sportiv ce nu reușea să-i acopere bine pântecele. Toată asistența văzu, sau cel puțin, Chiril își închipui că văzuse, luându-se după el, care nu observase între timp acest detaliu, și poate nu atât detaliul, cât sensul, semnificația, valoarea lui – anume că directorul [editurii] purta în picioare o pereche de teniși de culoare albastră tiviți cu alb și fără șiret. Trăgând încet aer în piept, în poziția sa de rugă, reproș, resemnare, el atacă aria cea mai tristă din "Boema".

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 198

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Vin 01 Mai 2009, 16:58

@Anahoret a scris:
O ipostază caragialescă
Ajungând sus pe scândurile pustii, cu masa și scaunele individuale și plușate ale tuturor prezidiilor trecute îngrămădite în fundul scenei, el căută un moment prielnic de reculegere și inspirație cu mâinile împreunate pe tricoul sportiv ce nu reușea să-i acopere bine pântecele. Toată asistența văzu, sau cel puțin, Chiril își închipui că văzuse, luându-se după el, care nu observase între timp acest detaliu, și poate nu atât detaliul, cât sensul, semnificația, valoarea lui – anume că directorul [editurii] purta în picioare o pereche de teniși de culoare albastră tiviți cu alb și fără șiret. Trăgând încet aer în piept, în poziția sa de rugă, reproș, resemnare, el atacă aria cea mai tristă din "Boema".

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 198

-Cum sa manice soarecele o pisica?1...Invers il corecta,pisica adica Rosemarie a dumitale
a mincat un soarece...Ia gindeste-te putin!
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Sam 16 Mai 2009, 09:19

Fără cuvinte
Dat afară cu multe tinichele legate de coadă, Gregoroiu, furios, se îndrepta amenințător spre tribună, urmărit de toate privirile din sală, aceeași sală, decis să dea totul pe față, presiunile, tirajele, încurajarea mediocrităților gras plătite pentru niște biete pingele de mucava ce se vor rupe la prima ploaie, un întreg dosar al memoriei lui de om care înghițise atâtea ca un caraghios și-un nerod. Întreaga sa înfățișare, pe când înainta spre tribună, spunea că după el putea veni și potopul. În loc de acestea, însă, ca și cum mersul său energic și apăsat ce-l purta spre tribuna justițiară i-ar fi consumat însăși forța, cu greu adunată, a hotărârii luate în vederea unei mari și spectaculoase lovituri; sau, poate – și acest motiv părea mai plauzibil – fiindcă un lucru ce nici măcar nu putea fi numit îl făcuse să se răzgândească înaintând, el spusese cu totul altceva, dezamăgindu-i pe toți. Suit la tribună, congestionat, Gregoroiu făcuse o pauză, strigase: "A fi... sau a nu fi", șovăind între una și alta, împărțind existența și contrariul ei după cele două direcții ale brațelor sale întinse, care subliniară energic dilema, apoi, repezindu-și mâna grăsuță și acuzatoare înspre sala zăcând în penumbră, încheie cu vocea sa de tenor: "Aceasta-i întrebarea! – the question!" – lipsa dinților din față, știrb cum era, transformă "chestiunea" într-o fonfăială neinteligibilă – și se dădu repede jos îndreptându-se grăbit spre locul său, ca împins de ecoul propriilor sale cuvinte. Un mare hohot de râs însoți această intervenție hilară, deși unii începuseră să se întrebe ei înșiși după aceea ce se ascundea aici, întorcând spusele pe toate fețele...

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 200

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Vin 22 Mai 2009, 17:26

@Anahoret a scris:
Fără cuvinte
Dat afară cu multe tinichele legate de coadă, Gregoroiu, furios, se îndrepta amenințător spre tribună, urmărit de toate privirile din sală, aceeași sală, decis să dea totul pe față, presiunile, tirajele, încurajarea mediocrităților gras plătite pentru niște biete pingele de mucava ce se vor rupe la prima ploaie, un întreg dosar al memoriei lui de om care înghițise atâtea ca un caraghios și-un nerod. Întreaga sa înfățișare, pe când înainta spre tribună, spunea că după el putea veni și potopul. În loc de acestea, însă, ca și cum mersul său energic și apăsat ce-l purta spre tribuna justițiară i-ar fi consumat însăși forța, cu greu adunată, a hotărârii luate în vederea unei mari și spectaculoase lovituri; sau, poate – și acest motiv părea mai plauzibil – fiindcă un lucru ce nici măcar nu putea fi numit îl făcuse să se răzgândească înaintând, el spusese cu totul altceva, dezamăgindu-i pe toți. Suit la tribună, congestionat, Gregoroiu făcuse o pauză, strigase: "A fi... sau a nu fi", șovăind între una și alta, împărțind existența și contrariul ei după cele două direcții ale brațelor sale întinse, care subliniară energic dilema, apoi, repezindu-și mâna grăsuță și acuzatoare înspre sala zăcând în penumbră, încheie cu vocea sa de tenor: "Aceasta-i întrebarea! – the question!" – lipsa dinților din față, știrb cum era, transformă "chestiunea" într-o fonfăială neinteligibilă – și se dădu repede jos îndreptându-se grăbit spre locul său, ca împins de ecoul propriilor sale cuvinte. Un mare hohot de râs însoți această intervenție hilară, deși unii începuseră să se întrebe ei înșiși după aceea ce se ascundea aici, întorcând spusele pe toate fețele...

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 200

La una din cartile mele la pag 200 apare ce apare la alta la pag.226.

Amestecind astfel planurile Chiril avea si el dreptul sa participe din cind in cindla ceea ce-i apartinea de fapt numai lui Sterica,de pilda cind noi sedeam cufundati in pintecul Saratii,fiica Ialomitei....

off Anahoret nu-i nici una ca a ta:(
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Vin 22 Mai 2009, 19:40

Geta, dacă textul este același... ce mai contează pagina?


Din punctul meu de vedere, tu srie poezii la tine, că acolo mă duc prima dată când intru pe forum! hug

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Vin 22 Mai 2009, 20:55

@Anahoret a scris:
Geta, dacă textul este același... ce mai contează pagina?


Din punctul meu de vedere, tu srie poezii la tine, că acolo mă duc prima dată când intru pe forum! hug

Chiar ma faci sa lacrimez,off.

Mutumesc mult:) mwah! hug mwah!
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Vin 22 Mai 2009, 20:58

@ostrovna a scris:
Mutumesc mult:) mwah! hug mwah!
Eu îți mulțumesc! Și, pe onoarea mea, nu este schimb de amabilități!

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Vin 22 Mai 2009, 21:27

@Anahoret a scris:
@ostrovna a scris:
Mutumesc mult:) mwah! hug mwah!
Eu îți mulțumesc! Și, pe onoarea mea, nu este schimb de amabilități!

Daca as simti asta m-as retrage in carapace ca si broscutele mele:) mwah!
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Vin 22 Mai 2009, 21:33

Acum sunt prins cu niște chestii și nu prea mai am timp de literatură. Dar am "păstrat" ceva pentru discuțiile cu tine; chiar mă interesează părerea ta și a celorlalți care au citit romanul.

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Sam 23 Mai 2009, 10:49

@Anahoret a scris:
Acum sunt prins cu niște chestii și nu prea mai am timp de literatură. Dar am "păstrat" ceva pentru discuțiile cu tine; chiar mă interesează părerea ta și a celorlalți care au citit romanul.

Bine astept, Geta:)
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Sam 06 Iun 2009, 14:53

Mai pun un citat și apoi am să-ți spun ce m-a surprins (plăcut) în carte.
Aici este descris un moment dintr-o nuntă țigănească:

Ritualuri barbare
Hora continua neîntreruptă, de cinci ceasuri, după regula lor, strâmtându-se din ce în ce, lepădând slăbănogii căzuți în mijloc, îmbrânciți, împinși de mire în beci, după legea tribului, pe când tribul împuținându-se, dar înaintând treptat către miezul lui adevărat de forță, își regăsea ritmul pierdut, răbdător, viguros, încurcat de neputernici, de căzuți și desprinși, de toți doborâții.

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 239

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
Emil Condor

avatar

Numarul mesajelor : 22402
Varsta : 59
Localizare : mereu cu voi
Data de inscriere : 23/08/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Sam 06 Iun 2009, 18:23

Aici, mai mult sunt purtate discutii între cei ce au citit sau citesc "Galeria" lui Toiu dar asta nu înseamnă că nu sunt si eu pe undeva, citind... Very Happy
Continuati, vă rog! Prezenta mea să nu vă întrerupă din activitatea voastră. mwah!

_____________________
_____________________
Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Sam 06 Iun 2009, 18:53

@Anahoret a scris:
Mai pun un citat și apoi am să-ți spun ce m-a surprins (plăcut) în carte.
Aici este descris un moment dintr-o nuntă țigănească:

Ritualuri barbare
Hora continua neîntreruptă, de cinci ceasuri, după regula lor, strâmtându-se din ce în ce, lepădând slăbănogii căzuți în mijloc, îmbrânciți, împinși de mire în beci, după legea tribului, pe când tribul împuținându-se, dar înaintând treptat către miezul lui adevărat de forță, își regăsea ritmul pierdut, răbdător, viguros, încurcat de neputernici, de căzuți și desprinși, de toți doborâții.

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 239

Mi se pare destul de trist:(
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Sam 06 Iun 2009, 19:33

Da, este trist.
Cartea este scrisă din punctul de vedere al autorului acestei povestiri; este unul dintre motivele pentru care mi-a plăcut foarte mult. Autorul a avut un accident, este paralizat, țintuit la pat, și tot ceea ce vede din lume este lumina verde filtrată prin frunzele de viță sălbatică. Iar tot ceea ce cunoaște vine din vorbele lui Chiril.

Uite încă un citat care mi-a plăcut:


Dar ce era SOARTA?... Acest cuvînt în care doarme cuvîntul SORĂ? Consonanță tulburătoare. Ea cuprinde tot, și dimineața ploioasă de toamnă, și țiganca, doica bătrînă si beată venind cu o sticlă de rom în mînă spre fereastra copilăriei, scăpînd această sticlă, spartă în noroi, sorbind ca dintr-o cupă sordidă băutura strînsă în urma ce o lasă în noroi copita oricărei mîrțoage... Sors humana (sora tuturor). Ea rîde indulgentă la ideea că totu-i aranjat dinainte. Ea nu pricepe de ce noi refuzăm libertatea oferită. Ea privește peste umărul nostru, pactul nostru semnat cu mînă tremurătoare la ananghie, cu Ananke, Necesitatea în zdrențe cu ochi măriți de frică, de rugă?... Determinări care nu sînt altceva decît ceea ce noi am lăsat să treacă de la noi; ceea ce n-am știut să alegem la timpul potrivit, neavînd nici forța, nici claritatea, nici curajul...

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 132

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Lun 08 Iun 2009, 17:59

@Anahoret a scris:
Da, este trist.
Cartea este scrisă din punctul de vedere al autorului acestei povestiri; este unul dintre motivele pentru care mi-a plăcut foarte mult. Autorul a avut un accident, este paralizat, țintuit la pat, și tot ceea ce vede din lume este lumina verde filtrată prin frunzele de viță sălbatică. Iar tot ceea ce cunoaște vine din vorbele lui Chiril.

Uite încă un citat care mi-a plăcut:


Dar ce era SOARTA?... Acest cuvînt în care doarme cuvîntul SORĂ? Consonanță tulburătoare. Ea cuprinde tot, și dimineața ploioasă de toamnă, și țiganca, doica bătrînă si beată venind cu o sticlă de rom în mînă spre fereastra copilăriei, scăpînd această sticlă, spartă în noroi, sorbind ca dintr-o cupă sordidă băutura strînsă în urma ce o lasă în noroi copita oricărei mîrțoage... Sors humana (sora tuturor). Ea rîde indulgentă la ideea că totu-i aranjat dinainte. Ea nu pricepe de ce noi refuzăm libertatea oferită. Ea privește peste umărul nostru, pactul nostru semnat cu mînă tremurătoare la ananghie, cu Ananke, Necesitatea în zdrențe cu ochi măriți de frică, de rugă?... Determinări care nu sînt altceva decît ceea ce noi am lăsat să treacă de la noi; ceea ce n-am știut să alegem la timpul potrivit, neavînd nici forța, nici claritatea, nici curajul...

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 132

Un fel de ceata,foarte interesant si un pic de lasitate in ultimele trei cuvinte nu?
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Lun 08 Iun 2009, 18:09

In dimineata de noiembrie cind imi facuse obisnuita-i prelegere pe galerie reiesi,revizuind cu grija totul in urma,ca el isi tinuse de fapt ultima lectie de rezistenta a materialelor.
Asta abea acum imi dadeam seama ,sunase,fara sa stiu ca un testament.Mostenire,altceva mai de pret nici nu lasase,decit faimosul"Sigma de rupere",o biblioteca plina de cartile aride pe care n-aveam sa le citesc niciodata si chimonoul chinezesc de matase cu doi dragoni galbeni in lupta.








pag 242(cei in ghilimele e scris inclinat)
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Lun 08 Iun 2009, 18:14

@ostrovna a scris:
@Anahoret a scris:
Determinări care nu sînt altceva decît ceea ce noi am lăsat să treacă de la noi; ceea ce n-am știut să alegem la timpul potrivit, neavînd nici forța, nici claritatea, nici curajul...

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 132

Un fel de ceata,foarte interesant si un pic de lasitate in ultimele trei cuvinte nu?
Da, așa am considerat și eu. Este lașitatea omului care, în loc să aleagă voluntar o cale în viață, se lasă la voia sorții. Apoi justificarea față se sine este facilă: așa a fost să fie, așa a vrut Dumnezeu, așa a fost sortit. Și din punctul ăsta ajungem iarăși la liberul arbitru și la legătura cauzală dintre necesitate și întâmplare... Very Happy

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Lun 08 Iun 2009, 18:22

@ostrovna a scris:
In dimineata de noiembrie cind imi facuse obisnuita-i prelegere pe galerie reiesi,revizuind cu grija totul in urma,ca el isi tinuse de fapt ultima lectie de rezistenta a materialelor.
Asta abea acum imi dadeam seama ,sunase,fara sa stiu ca un testament.Mostenire,altceva mai de pret nici nu lasase,decit faimosul"Sigma de rupere",o biblioteca plina de cartile aride pe care n-aveam sa le citesc niciodata si chimonoul chinezesc de matase cu doi dragoni galbeni in lupta.

pag 242(cei in ghilimele e scris inclinat)
Unchiul său, inginerul, era ca o prelungire a corpului său și a simțurilor sale. După moartea unchiului, locul său a fost luat de Chiril; el era cel care-l ducea la toaletă și tot el era cel care-i muta șezlongul dintr-un loc într-altul. A propos de cele povestite de inginerul aviator; mi-a plăcut un pasaj din carte pe care-l consider autentic. De ce? Pentru că și tatăl meu, când a fost repatriat din lagărul sovietic, mi-a povestit ceva asemănător:


Junkersul greu de transport care adusese peste Marea Neagră un pluton de vânători de munte, scăpați din "iadul de la Perekop". Cei doi soldați ceva mai vârstnici decât restul plutonului, care rămăseseră în urmă, năuciți în mijlocul aerodromului, echipați cu câte două arme, lopată, baionetă, genți de muniții, rucsacuri enorme cu genți făcute sul și căștile prinse deasupra, lângă gamele, tot ce poate duce cu el un ostaș, astfel încât el să pară o fortăreață vie și inexpugnabilă. Cum au îngenuncheat ei pe pista aerodromului, sărutând pământul țării, nu înainte de a-și fi făcut trei cruci mari peste arme, semne nu grăbite sau repezi cum își făceau în viața civilă... Cruci, spunea comandorul, reglementare, cu degetele lor țepene de țărani bine înfipte în tăria frunții, în dreptul buricului și în scobiturile unde brațele se leagă de piept, producând, la fiecare mișcare rară, un zăngănit de arme ciocnite.

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 270

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Lun 08 Iun 2009, 18:34

@Anahoret a scris:
@ostrovna a scris:
In dimineata de noiembrie cind imi facuse obisnuita-i prelegere pe galerie reiesi,revizuind cu grija totul in urma,ca el isi tinuse de fapt ultima lectie de rezistenta a materialelor.
Asta abea acum imi dadeam seama ,sunase,fara sa stiu ca un testament.Mostenire,altceva mai de pret nici nu lasase,decit faimosul"Sigma de rupere",o biblioteca plina de cartile aride pe care n-aveam sa le citesc niciodata si chimonoul chinezesc de matase cu doi dragoni galbeni in lupta.

pag 242(cei in ghilimele e scris inclinat)
Unchiul său, inginerul, era ca o prelungire a corpului său și a simțurilor sale. După moartea unchiului, locul său a fost luat de Chiril; el era cel care-l ducea la toaletă și tot el era cel care-i muta șezlongul dintr-un loc într-altul. A propos de cele povestite de inginerul aviator; mi-a plăcut un pasaj din carte pe care-l consider autentic. De ce? Pentru că și tatăl meu, când a fost repatriat din lagărul sovietic, mi-a povestit ceva asemănător:


Junkersul greu de transport care adusese peste Marea Neagră un pluton de vânători de munte, scăpați din "iadul de la Perekop". Cei doi soldați ceva mai vârstnici decât restul plutonului, care rămăseseră în urmă, năuciți în mijlocul aerodromului, echipați cu câte două arme, lopată, baionetă, genți de muniții, rucsacuri enorme cu genți făcute sul și căștile prinse deasupra, lângă gamele, tot ce poate duce cu el un ostaș, astfel încât el să pară o fortăreață vie și inexpugnabilă. Cum au îngenuncheat ei pe pista aerodromului, sărutând pământul țării, nu înainte de a-și fi făcut trei cruci mari peste arme, semne nu grăbite sau repezi cum își făceau în viața civilă... Cruci, spunea comandorul, reglementare, cu degetele lor țepene de țărani bine înfipte în tăria frunții, în dreptul buricului și în scobiturile unde brațele se leagă de piept, producând, la fiecare mișcare rară, un zăngănit de arme ciocnite.

Constantin Țoiu – Galeria cu viță sălbatică, editura Eminescu, București 1979, pag. 270

Impresionant, ma crezi ca rugaciunea nu intuneca niciodata sufletul?
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Lun 08 Iun 2009, 18:39

Da, te cred!
Nici nu are cum să întunece sufletul; tocmai de aceea o spui: ca să te descarci și să te liniștești, adică să-ți luminezi sufletul. Asta din punct de vedere laic. Din punct de vedere teologic sunt alte explicații.

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Mier 10 Iun 2009, 13:06

Ceva care m-a rascolit.

Clientul ras,intra pe usa mica.



el striga un nume,sau daca era strain ,arata cu degetul,tiganca se scula de sub dud,apoi in odaita de alaturi se auzea cheia rasucita cu putere in broasca,si atunci Lica incepea sa vorbeasca mai tare ,ceilalti tacind in schimb ascutidu-si auzul.





pag.231
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Joi 11 Iun 2009, 17:19

Da, și stăteau sub dudul unde erau și găinații de gâscă, ce se confundau cu dudele căzute.

Pe mine m-a impresionat și altceva (nu am cartea la îndemână ca să caut citatul). Modul în care țiganca tânără a fost "introdusă în viață", fiind adusă la Gioaca (parcă așa-i zicea). După ce a fost cu primul (și singurul) client în cămăruță n-a acceptat să mai meargă acolo și a ajuns la concluzia că bărbații sunt porci. A preferat să meargă la câmp să sape, decât să-și câștige banii sub dud.

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Joi 11 Iun 2009, 17:22

@Anahoret a scris:
Da, și stăteau sub dudul unde erau și găinații de gâscă, ce se confundau cu dudele căzute.

Pe mine m-a impresionat și altceva (nu am cartea la îndemână ca să caut citatul). Modul în care țiganca tânără a fost "introdusă în viață", fiind adusă la Gioaca (parcă așa-i zicea). După ce a fost cu primul (și singurul) client în cămăruță n-a acceptat să mai meargă acolo și a ajuns la concluzia că bărbații sunt porci. A preferat să meargă la câmp să sape, decât să-și câștige banii sub dud.


Nu toti hug hug hug
Sus In jos
Anahoret

avatar

Numarul mesajelor : 7180
Varsta : 57
Localizare : Deocamdată pe lumea asta
Data de inscriere : 11/12/2008

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Joi 11 Iun 2009, 17:24

Ba da, numai că nu toți au ocazia! geek
Uite am s-o citez pe Elena Cîrstea: "Bărbații, în esență, sunt niște mitocani". Sună mai... intelectual decât porci! Wink

_____________________
Free your mind!
Sus In jos
ostrovna

avatar

Numarul mesajelor : 13550
Varsta : 61
Data de inscriere : 03/03/2009

MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   Joi 11 Iun 2009, 17:58

@Anahoret a scris:
Ba da, numai că nu toți au ocazia! geek
Uite am s-o citez pe Elena Cîrstea: "Bărbații, în esență, sunt niște mitocani". Sună mai... intelectual decât porci! Wink


Pe mine asa ma enerveaza femeia aia,daca sunt mitocani de ce-i schimba ca pe ciorapi,cind le vad pe sfintele astea ma apuca ceva ca as bea suc de lamiie:(
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică   

Sus In jos
 
Constantin Țoiu - Galeria cu viță sălbatică
Sus 
Pagina 4 din 11Mergi la pagina : Înapoi  1, 2, 3, 4, 5 ... 9, 10, 11  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
LUMINA LUMII :: POPASURI personalizate si întretinute de autori :: ANAHORET-
Mergi direct la: