Pace!
 
AcasaFAQCautareMembriInregistrareConectare
__Nu sta in poartă, intră!__
Dum 24 Aug 2008, 20:37 Scris de Administrator

VIZITATORII au si ei o sansă de a posta pe acest Forum.
Doar pe acest topic - cine doreste acces la restul Forumului trebuie să se înregistreze.

Ca membri puteti avea acces total la subforumuri ce nu sunt afisate vizitatorilor, cum ar fi Muzică, Politică, Popasuri si altele.

Comentarii: 258
Ultimele subiecte
» Chestii funny
Vin 18 Ian 2019, 07:51 Scris de dolion

» Vorbe de duh spuse de un cinic
Vin 18 Ian 2019, 07:43 Scris de dolion

» Una... Alta... în politică
Vin 18 Ian 2019, 07:41 Scris de dolion

» CUVINTE DE FOLOS (III)
Vin 18 Ian 2019, 07:37 Scris de dolion

» ZBOR DE CONDOR
Vin 18 Ian 2019, 07:17 Scris de dolion

» Colecția de povestiri științifico-fantastice
Vin 18 Ian 2019, 02:37 Scris de Ciprian

» Muzica si Film
Mier 16 Ian 2019, 13:48 Scris de zaraza26

» Afaceri românesti de succes
Dum 13 Ian 2019, 22:46 Scris de andreealovin

» Cum ne petrecem Sarbatorile de Iarna
Sam 12 Ian 2019, 18:00 Scris de Ion

» Orase din Romania
Joi 10 Ian 2019, 13:12 Scris de zaraza26

» Filme si carti.
Mier 09 Ian 2019, 13:38 Scris de zaraza26

» Klaus Johannis - Presedintele ales
Mier 09 Ian 2019, 13:35 Scris de zaraza26

» Ce mi-a placut azi
Mier 09 Ian 2019, 13:24 Scris de zaraza26

» Urari de sarbatori
Mier 09 Ian 2019, 12:36 Scris de zaraza26

» Va mai exista Romania ?
Mier 02 Ian 2019, 19:18 Scris de Anahoret

» ION
Sam 22 Dec 2018, 00:36 Scris de Ciprian

» Veștile triste
Mier 05 Dec 2018, 10:34 Scris de ostrovna

» Subiectul zilei
Vin 30 Noi 2018, 09:48 Scris de dolion

Cuvinte-cheie
maxime curiozitati reclame 1 muzica_traditionala 23 sibiu drumetie Patapievici comment-143 romana mediu internet CPSF placut politica 1918 istorie Literatura padure brasov google Când taieri Popasul problema
Ianuarie 2019
LunMarMierJoiVinSamDum
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
CalendarCalendar
Top postatori
dolion
 
Emil Condor
 
abbilbal
 
ostrovna
 
zaraza26
 
Anahoret
 
aurora
 
Cristina
 
Ion
 
zuum
 
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 

 


Rechercher Cautare avansata

Distribuiți | 
 

 Localitățile jud. ALBA

In jos 
AutorMesaj
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Localitățile jud. ALBA   Sam 27 Dec 2008, 05:03

În Țara Moților

Țara Moților, cunoscută și ca Țara de Piatră este o regiune etnogeografică din România situată în Munții Apuseni, pe bazinul superior ale râurilor Arieș și Crișul Alb. Cuprinde porțiuni din actualele județe Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara. O porțiune din regiune este parte a Parcului Natural Apuseni.

Locuitorii Țării Moților sunt numiți "moți". Unii istorici îi consideră pe 'moți' descendenți ai celților, datorită culorii blonde a părului și ochilor albaștri, elemente mult mai frecvente aici decât altundeva în rândul românilor; ipoteza aceasta nu este acceptată însă de istorici, datorită lipsei probelor în acest sens. Alte teorii îi prezintă drept descendenți ai slavilor, din același motiv, sau al alanilor, sau al triburilor germanice (Gepizi). Datorită părului lor blond și a ochilor albaștri până acum au fost formulate peste 70 de teorii privind originea lor. Prima și totodată cea mai acceptată este aceea că ei sunt descendenți direcți ai dacilor.

Trăiesc în sate împrăștiate la altitudini de peste 1.400 m, mai înalte decât orice alte așezări permanente din România. 'Țara Moților' începe tradițional la Bistra, înainte de Câmpeni, numit mai demult Topani de către moți sau Topesdorf de către austrieci, considerată tradițional capitala moților, iar satele de pe râul Arieș, spre Turda (Lupșa, Sălciua etc.) sunt locuite de mocani. 'Moții' mai sunt cunoscuți și sub numele de 'topi' (în germană 'Die Zopfen').

Regiunea are o istorie veche a rezistenței și luptei pentru drepturi politice, economice și sociale, iar mișcări ca răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan (1784-1785) și partea română a Revoluției transilvănene de la 1848 și-au avut originile în zonă.

https://www.youtube.com/watch?v=Gbtk21GL-W0

Nicolae Furdui-Iancu - Măi Ardeal
https://www.youtube.com/watch?v=IswTnvvMYv0

https://www.youtube.com/watch?v=4s2dnMSwxr0

https://www.youtube.com/watch?v=OZt9OJFBe-g


Va invit la o plimbare prin "Cetatea regăsită" la Alba Iulia

http://www.apulum.ro/cetatea.htm

Vedere panoramică a orașului de azi

http://www.apulum.ro/ro/asezare.htm

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL


Ultima editare efectuata de catre abbilbal in Sam 27 Dec 2008, 05:08, editata de 1 ori
Sus In jos
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Re: Localitățile jud. ALBA   Sam 27 Dec 2008, 05:05

Abrud,
oraș situat în depresiunea Abrudului, un spatiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre Muntele Găina si Munții Metaliferi, adică la est de "Țara Moților". Inspre nord, Abrudul este străjuit de Dealul Băieșilor (872m), Dealul Hebatului (902 m) și Dealul Orzena (868 m) iar spre sud de Dealul Ciuta (899 m) și Vărful Știurț (941 m). În est se înalță Vârful Citera (830 m), Piatra Rară (880 m) si Dealul lazărului (817 m)
Printre obiectivele istorice din orașul Abrud se numără casa în care s-a pus la cale trădarea și prinderea lui Horea și Cloșca in decembrie 1784. Tot aici, in subsolul casei, au fost ținuți Horea și Cloșca în noaptea de anul nou 1784/1785, de unde au fost escortați la Alba Iulia.

http://www.primaria-abrud.ro/photoobiective/mari/obiectiv1_1.jpg

Gheorghe Marcu Giurgiu - Crisan (1733 – 1785), fost conducator al rascoalei din 1784-1785 alături de Horea și Cloșca, a învațat la școala românească din Abrud. Prins prin trădare în 30 ianuarie 1785 la hotarul dintre Mogoș și Ponor a fost închis și interogat în aceeași zi. După moarte o parte a corpului său a fost pusă pe roată în piața Abrudului.

Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, (n. 1731 la Arada, azi Horea - d. 1785 la Alba Iulia) a fost, alături de Ion Oargă Cloșca (Cloșca) și Marcu Giurgiu (Crișan), conducătorul răscoalei de la 1784 din Transilvania. A fost ager la minte, a făcut serviciul militar în Austria, unde a învățat limba germană. Horea a jucat un rol important în declanșarea revoltei din 1784. Revolta a început în satele Curechiu și Mestecăniș, extinzându-se apoi în părțile de vest ale Ardealului. Revolta a fost înăbușită, iar capii răscoalei au fost arestați, fiind trădați. Crișan s-a spânzurat în închisoarea de la Alba Iulia, Horea și Cloșca au fost executați public la Alba Iulia, prin frângere cu roată, la 28 februarie 1785.

http://www.primaria-abrud.ro/photoobiective/mari/obiectiv2_1.jpg

Aici a functionat intre 1782 – 1918 prima școală primară românească întreținută de biserică. Aici a fost învățător tribunul Ioan Nemeș ucis în revoluția de la 1848 la Baia de Criș. In cimitirul bisericii se află mormintele celor 25 martiri uciși în mai – iunie 1849. Clădirea este făcută din piatră și cărămidă și se compune din: o sală de clasă și locuința învățătorului (docentului). Ca mobilier, se gasea în clasă: masa, șapte bănci de lemn și o soba pentru încălzit cu lemne. Clasa mai dispunea de următoarele rechizite: glob terestru, trei hărți vechi, 12 tabele de perete cu alfabetul roman și maghiar, 10 tabele pentru silabisit și citit precum și o tablă neagră.
In jurul școlii era o curte împrejmuită lungă de 10 stânjeni și lată, precum și o gradină pentru pomărit de 96 stânjeni pătrati. (1 stanjen = 3,60 m2)
Lemnele pentru scoala erau cumparate si taiate din banii adunati de preot de la credinciosi. (Din însemnările învățătorului Remus Oniciu)

http://www.primaria-abrud.ro/photoobiective/mari/obiectiv3_1.jpg

Casa în care a fost sediul revoluției de la 1848 – 1849. Aici s-a întâlnit Nicolae Bălcescu cu Avram Iancu și a scris Ion Maiorescu “Rapoartele".

http://www.primaria-abrud.ro/photoobiective/mari/obiectiv13_1.jpg

In această casă a suferit moarte de martir pentru cauza revoluției de la 1848 – 1849 Petru Dobra, prefectul ținutului Zlatna, prieten devotat lui Avram Iancu și Ion Buteanu. In timpul tratativelor dintre Avram Iancu și trimisul lui Kossuth, Ion Dragoș, Petru Dobra s-a aflat în Abrud. Crezând în tratative, a rămas în Abrud și după intrarea în oraș a oștilor lui Hatvani. A fost luat prizonier, înfometat, iar în 8 mai 1849 a fost aruncat de la etaj în stradă și împușcat. A fost îngropat în cimitirul ortodox al orașului fără a i se cunoaște mormântul.

http://www.primaria-abrud.ro/photoobiective/mari/obiectiv12_1.jpg

In această casă a locuit în anul 1910 marele compozitor maghiar Bela Bartok (1881 – 1945) venit în Munții Apuseni pentru a culege folclor muzical românesc.
In cele trei volume ale lucrării sale despre folclor cuprinde 2555 melodii vocale și instrumentale din Țara Moților și alte zone folclorice românești din Transilvania. Bela Bartok a cules folclor din: Abrud, Cărpiniș, Feneș, Pătrângeni, Zlatna, Albac, Vidra de Sus, Bistra, Neagra, Vidra de Mijloc și Vidra de Jos.

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL


Ultima editare efectuata de catre abbilbal in Sam 27 Dec 2008, 05:54, editata de 3 ori
Sus In jos
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Re: Localitățile jud. ALBA   Sam 27 Dec 2008, 05:05

Municipiul Aiud
este așezat în culoarul depresionar axat pe cursul mijlociu al Mureșului, la contactul celor trei mari unitați geografice: Câmpia Transilvaniei, la N-E, Podișul Târnavelor, la S-E si Munții Apuseni, la Vest, la o distanta de 70 km de Cluj Napoca și la 35 km de Alba Iulia.

Numeroase vestigii arheologice vorbesc despre existența unor așezări omenești în zona Aiudului înca din Comuna primitivă (epocile neolitică, a cuprului, bronzului si fierului), precum și din cea romanș și perioada prefeudalș. Au fost scoase la iveală urme de așezări preistorice și cimitire scitice și celtice. Existența dacilor este confirmată prin obiecte de podoabă și monede de argint, care au ajuns în diferite muzee din țară și strainătate. Epoca romană provincială ne-a oferit și ea numeroase vestigii la Aiud și în împrejurimi.

Ca așezare urbană localitatea a fost edificată de către sași, probabil colonizati în Transilvania în jurul anului 1200, pe locul unui sat (moșie) a Episcopiei romano - catolice din Alba Transilvaniei.

Imgini foto din Aiud
http://gallery.aiudonline.ro/index.php?cat=2

Muzeul de Științele Naturii
http://www.aiudonline.ro/gallery/thumbnails.php?album=58

Muzeul de Stiintele Naturii este cea mai veche institutie de acest gen din tarã. Primele documente scrise care atestã existenta pieselor muzeale si a colectiilor din Aiud, dateazã din anul 1720, iar data oficialã a înfiintãri muzeului 1796, date despre care aflãm din manuscrisul intitulat "Catalogus Raritatum et Benefactorum", document care s-a pãstrat din secolul al XVIII-lea la biblioteca documentarã Bethlen, în care sunt descrise colectiile muzeului aiudean, pe frontispiciul cãruia se putea citi urmãtoarea inscriptie "Raritatum Et Rerum Naturalium Museum".

Cel care a îmbogãtit colectiile existente si a pus bazele organizãrii stiintifice ale muzeului de la sfârsitul secolului al XVIII-lea a fost renumitul naturalist al timpului Franciscus Benkö, elev al lui J. F. Cmelin, naturalist celebru si colaborator al lui Linné.

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL


Ultima editare efectuata de catre abbilbal in Sam 27 Dec 2008, 05:22, editata de 1 ori
Sus In jos
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Re: Localitățile jud. ALBA   Sam 27 Dec 2008, 05:16

Baia de Arieș
împreună cu satele componente este situata in partea de nord a judetului Alba, pe malurile raului Aries, intre orasele Turda (60 Km spre est) si Cimpeni (25 Km spre vest)

Localitatea Baia de Aries este atestata documentar din anul 1325, de catre regele Carol Robert de Anjou odata cu privilegiul acordat de acesta locuitorilor pe atunci ai locallitatii ONUMBERG mai tarziu ARANYAS BANYA, dar exista dovezi ca exploatarea aurului in aceste locuri se facea inca de pe vremea dacilor.
La inceputul secolului XV i s-a recunoscut privilegiul de oras liber.
Isi pierde treptat drepturile de oras liber din cauza luptelor pentru independenta si dreptate a motilor impotriva asupritorilor autohtoni si straini de tot felul.
Trecand peste 500 de ani de istorie (pe nedrept, dar din cauza unui mare numar de evenimente de necuprins in lucrarea de fata), ajungem la istoria contemporana in anul 1848 cand locuitorii s-au rasculat din nou impotriva garzilor maghiare ale regelui Frantz Iosef.
Tribunii poporului au fost prinsi, acuzati si condamnati fara judecata.
In 1877 locuitorii participa din nou cu bani si materiale la razboiul pentru independenta.
1912 - Se construieste linia ferata ingusta Turda-Cimpeni.
1918 - La adunarea de la Alba Iulia au participat din localitate mai multi delegati ai cercurilor electorale.
1922 - Se infiinteaza gimnaziul pentru baieti "Petru Span".
1929 - Se construieste podul de fier peste raul Aries.
1937 - Se construieste cladirea spitalului pe strada pe atunci 22 Decembrie (azi Str. Spitalului.).
1939 - Se construieste cladirea actualei Primarii, atunci sediu al Preturii.
1944 - Minerii, populatia si armata romana au baricadat cu stanci drumul si calea ferata pentru a impiedica patrunderea armatelor fasciste germano-ungare in zona muntilor Apuseni.
1945 - Se construieste uzina de preparare a minereurilor auro-argentifere si statia TRAFO.
1953 - Incepe construirea uzinei de cianurare si a primelor blocuri de locuinte.
1963 - Se da in folosinta noul local al Liceului cu 16 sali de clasa, doua laboratoare, doua sali ateliere si spatii administrative, pentru peste 1000 de elevi, in clasele superioare. Acesta poarta astazi numele celui care l-a creat: "dr. Lazar Chirila".
1978 - Se pune partial in functiune noua Intreprindere de confectii textile destinate fortei de munca feminine pentru 1240 salariati; astazi dupa privatizare nu mai lucreaza decat circa 480 de salariati, (in 1993 s-a transformat in societate pe actiuni prin metoda MEBO).
1994 - Se asfalteaza centrul orasului (pe atunci comuna) si se ridica in parcul central, devenit "Parcul eroilor", monumentul Eroilor sfintit de P.S. Andrei, episcop de Alba, in prezenta oficialitatilor judetului si a Armatei.
1995 - Se ridica un obelisc comemorativ de la 670 de ani de la prima atestare documentara, (ce reprezinta o parte din Coloana infinitului a lui Brancusi).
1998 - La data de 18.01.1998 Baia de Aries este redeclarata oficial oras statut pe care l-a detinut secole de-a randul si pe care l-a recastigat fiind cel mai important centru de prelucrare si productie a aurului si argintului si de exploatare a minereurilor neferoase din Muntii Apuseni: plumb si zinc, metale cu pondere esentiala in industria de aparare, pana in 2004 - Cand Filiala "Ariesmin" s-a inchis, ramanand fara locuri de munca 1895 de oameni (din cati erau in 1989).
2000 - Se deschide o sectie a S.C."Ariesul" Conf S.A. care are in prezent statut independent cu denumirea S.C."Ariesul Prodimex" S.A. cu 180 salariati tot cu profil de confectii textile.

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL


Ultima editare efectuata de catre abbilbal in Sam 27 Dec 2008, 05:32, editata de 2 ori
Sus In jos
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Re: Localitățile jud. ALBA   Sam 27 Dec 2008, 05:17

Municipiul Blaj
este situat în vestul Podisului Târnavelor, în asa zisul Podis al Blajului, aproape de confluenta Târnavei Mari cu Târnava Micã. Cuprinde o parte din interfluviul dintre cele douã Târnave, sectorul sud-vestic al Dealurilor Lopadei, precum si regiunea nordicã a Podisului Secaselor.

Blajul văzut din satelit
http://www.blajonline.ro/blaj-din-satelit2.jpg

Blajul se numãrã printre primele localitãti în care au fost atestate urmele culturii scitice în Transilvania, în anii 1876-1880, cu ocazia construirii liniei ferate Teius-Sighisoara, descoperindu-se la Blaj o necropolã sciticã. Blajul este atestat documentar pentru prima datã, într-o diplomã din anul 1271, prin care regele Ungariei, Stefan al V -lea, aprobã contractul prin care Teel din Brasov vinde comitelui Chyel din Câlnic “terra seu villa Herbordi vajvodae” (pãmântul sau sau satul voievodului Herbord), asezat între cele douã Târnave, acolo unde aceste douã râuri se unesc. Localitatea îsI are numele de la Blasiu, fiul lui Hebord. În 1346, localitatea este atestatã sub numele de “Balazsfalva”. În 1935, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg donã domeniul Blajului (care cuprindea 12 sate) lui Blasiu Cserey, pentru meritele câstigate în luptele cu turcii de la Sirmiu si Nicopole. Dupã ce trece succesiv tn stãpânirea mai multor feudali, la începutul secolului al XVI-lea, Blajul cu întreg domeniul sãu, ajunge în proprietatea lui Georgiu Bagdi care,în 1535, construi castelul, cea mai veche clãdire a orasului), astãzi proprietatea Mitropoliei Bisericii Greco-Catolice. În cursul vremii, Blajul a avut de suferit de pe urma unor expeditii ale turcilor si mai ales cea din 1659, condusã de vizirul Saidi Ahmed, când au fost mãcelãriti, sub dealurile din jur, numerosi locuitori ai orasului. Între anii 1704-1711, Blajul a suferit de pe urma rãscoalei curutilor condusi de Francisc Rakoczi al II-lea. La 27 octombrie 1687 s-a încheiat Tratatul de la Blaj, prin care se îngãduia armatelor habsburgice sã “ierneze” în Transilvania, urmat de declaratia din 1688 a Dietei Transilvaniei prin care Transilvania renunta de “bunã voie” la suzeranitatea Portii si accepta tot “de bunã voie” protectia Austriei. La insistentele episcopului Ioan Inocentiu Micu-Clein (1692-1768), împãratul Austriei, Carol al VI -lea cedã domeniul Blajului în schimbul celor de la Gherla si Sâmbãta de Jos, Bisericii Unite cu Roma (Greco-catolicã). În luna mai 1737, episcopul veni de la Fãgãras la Blaj, asezându-se în vechiul castel lui George Bagdi, care deveni resedintã episcopalã. Prin aceasta, Ioan Inocentiu Micu-Clein a fost considerat, pe bunã dreptate, adevãratul întemeietor al Blajului românesc. În dieta transilvanã episcopul Inocentiu Micu a luptat nu numai pentru apãrarea bisericii sale, ci si pentru obtinerea de drepturi pentru românii asupriti, devenind promotor la luptei politice nationale a românilor din Transilvania. Un rol deosebit în evolutia Blajului l-au avut scolile. Scoala Ardeleanã, miscare ideologicã national iluministã, a apãrat drepturile neamului românesc cu arma adevãrului scos din hrisoavele vechi si colbuite. Dintre corifeii acestei scoli amintim pe Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior,Ioan Budai Deleanu. Anul 1848 a fixat Blajul în centrul evenimentelor revolutionare, prin cele trei adunãri care s-au tinut aici, în care s-a formulat programul politicii românilor din Transilvania. La Adunarea Nationalã din 3/15 mai 1848 de pe Câmpia Libertãtii, prezenta unor fruntasi revolutionari din Moldova si Tara Româneascã a imprimat acestei adunãri profilul solidaritãtii generale românesti. Cu acest prilej poporul si-a exprimat dorinta de unire prin cuvintele “Noi vrem sã ne unim cu tara”. Între anii 1926-1950 Blajul a fost capitala judetului Târnava Micã. Blajul a fost declarat municipiu la 15 mai 1993.

Câmpia Libertății
http://www.blajonline.ro/campia/

O parte din obiectivele turistice
http://www.primariablaj.ro/ghid/castelul.html

.

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL


Ultima editare efectuata de catre abbilbal in Sam 27 Dec 2008, 05:33, editata de 1 ori
Sus In jos
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Re: Localitățile jud. ALBA   Sam 27 Dec 2008, 05:28

Câmpeni,
oraș din jud. Alba, este considerat capitala Țării Moților
Are în subordine administrativă localitățile Boncești, Borlești, Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii și Valea Caselor.

În perioada interbelică a fost sediul unei Plăși din județul Turda.

Are ca obiective turistice
Muzeul Avram Iancu - casa în care și-a avut Avram Iancu cartierul general în timpul revolutiei din 1848.

Statuia ecvestră a lui Avram Iancu, care este prima statuie în memoria conducatorului revolutiei române de la 1848 din Transilvania, ridicată la Targu Mureș în 1924. și mutată la Câmpeni în anul 1940 , unde se afla și în prezent.

Monumentul Eroilor. Monumentul este de tip cruce memorială și este amplasat lângă Biserica Ortodoxă din orașul Câmpeni. Crucea a fost înălțată în anul 1922, pentru cinstirea memoriei eroilor jertfiți în Războiul de Independență, fiind realizată din lemn de stejar și marmură, protejată cu un acoperiș din tablă. Pe fațada monumentului este următorul înscris: „În amintirea eroilor din timpul răscoalei de la 1907 și a celor căzuți pe câmpul de luptă în timpul Războiului de Independență de la 1877“.

Orașul Cugir

https://www.youtube.com/watch?v=D4s0AL_q4KE

Teritoriul orașului ocupă partea de sud-vest a județului Alba, iar orașul propriu-zis este situat în partea nordică a acestui teritoriu. În imediata apropriere spre est, sud și vest se ridică dealuri ce depășesc 700 m altitudine, în mare măsură acoperite cu foioase și plantații de pin. Spre sud de aceste dealuri se intinde regiunea muntoasă, grupa munților Șureanu ce face parte din Carpații Meridionali, iar spre nord șerpuiește lunca și terasele râului Cugir.

Orașul Cugir este situat în zona de contact a culoarului depresionar al Orăștiei cu Munții Șureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, la o altitudine de 300 m față de nivelul mării.

Cugirul s-a dezvoltat din vechea așezare rurală Kudsir, atestată documentar în anul 1493, devenind oraș în anul 1968.

Pe “Dealul Cetății”, pe un promontoriu strategic, a existat probabil o fortificație dacică. Ea n-a fost cercetată prin săpături sistematice. Totuși, pe baza fragmentelor ceramice găsite, se pare că fortificația ar data din sec. II-I î.C. Pentru aceeasi datare pledează și un mic tezaur de monede, descoperit la poalele Dealului Cetății. Din acest tezaur se mai păstrează 8 tetradrahme din “Macedonia Prima” și o imitație dacică după o monedă de tip Filip II. Un alt tezaur monetar s-a găsit pe platoul superior al cetății.
În 1765, localitatea a fost militarizată în întregime și a făcut parte din Compania a IV-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851 când a fost desființat

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL


Ultima editare efectuata de catre abbilbal in Sam 27 Dec 2008, 05:35, editata de 1 ori
Sus In jos
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Re: Localitățile jud. ALBA   Sam 27 Dec 2008, 05:30

Ocna Mureș (Uioara),
este un oraș din județul Alba, pe stânga Mureșului. Are în componență localitățile Cisteiu de Mureș, Războieni-Cetate, Uioara de Jos, Uioara de Sus și Micoșlaca.

Localitatea se află situată în partea de nord-est a județului Alba, la o distanță de 55 km de Alba-Iulia si la 22 km de Aiud.

Până la mijlocul sec. XIX râul Mureș curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai sec. XIX albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o nouă inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând în unele dintre minele vechi, provocând surpări ale tavanelor acestora, cu apariția la suprafața terenului a unor pâlnii și cratere de mari dimensiuni care au afectat și zonele locuite învecinate. Spre evitarea extinderii prăbușirilor minelor vechi, în anul 1952 s-a hotarât umplerea tuturor cavernelor si craterelor formate deasupra fostelor mine Romane, Iosif, Francisc, Ferdinand, Regina Maria și Principele Nicolae, cu saramură concentrată.

În urma avariilor tehnice la mai multe sonde în anii 70 ai sec. XX, Salina Ocna Mureș n-a mai fost în stare sa furnizeze cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescândă a concentrației apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptată a peretelui de siguranță dintre mina 1 Mai si lacul învecinat Iosif. În anul 1978 s-a ajuns la situația în care pilierul despărțitor dintre mina 1 Mai și lacul Iosif (la nivelul orizontului -90 m) a cedat, iar apele s-au revărsat în camerele minei, pe care au inundat-o în întregime în câteva minute. Minierii care lucrau în acel schimb s-au putut salva, ieșind la suprafață pe treptele puțului de aeraj. Această catastrofă minieră a dus la sistarea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureș, după milenii de activitate aproape neîntreruptă.

Ocna Mureș este așezare civilă romană în Dacia (sec. II-III d.C.), cunoscută pentru exploatarea sării, sub denumirea "Salinae". Exploatarea relativ intensă a zăcământului de sare în epoca romană, a favorizat dezvoltarea unei importante așezări cu caracter rural, identificată cu "Salinae", ale cărei urme arheologice se întind pe o mare arie, pe ambele maluri ale Mureșului.

Fără cercetări sistematice, se cunosc descoperiri ce provin de pe aria orașului și din împrejurimi, fără posibilitatea unor precizări topografice: subconstrucții de clădiri, numeroase materiale de construcții tegulare, sculpturi de marmură, vase de ceramică, un opaiț cu inscripția "FORTIS" și alte obiecte. Din zona minelor de sare provin trei inscripții fragmentare, iar din alte locuri mai multe monede de argint și bronz între care și un "dupondius" din timpul împărătesei romane Anna Galeria Faustina (130-176 d.C.) din anii 138-141 d.C.

La marginea de est a localității, lângă drumul spre Uioara de Sus, s-au descoperit în anul 1931 trei morminte cu sarcofage din cărămizi, acoperite cu țigle. Unele cărămizi aveau ștampile de la producătorii particulari P AE TERN și TII (inscripții incomplete).

Numeroase descoperiri numismatice se semnalează și la sud de oraș, în valea de la Hopârta: un "sesterius" din vremea împăratului roman Traian, o monedă de bronz și o alta de argint.

Urmele de locuire descoperite pe teritoriul orașului indică prezența oamenilor încă din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). Au fost descoperite numeroase obiecte de tezaur, statuia zeiței Hecate și un relief cu Lupa Capitolina.

Prima atestare documentară datează din anul 1203 sub numele de Uioara , apoi la 13 ianuarie 1280 într-un act de schimb de moșii.

Orașul se dezvoltă abia la sfârșitul secolului XVI, când începe exploatarea organizată a sării. Orașul cunoaște o nouă perioadă de înflorire la sfârșitul sec. XVIII, când administrația austriacă preia controlul producției de sare.

În perioada interbelică a fost sediul plășii Ocna-Mureș din cadrul județului Alba (interbelic).

Ocna Mureș a fost declarat oraș în anul 1956 și are în subordine 5 localități; 2 localități componente (Uioara de Sus și Uioara de Jos) și 3 sate (Cisteiu de Mureș, Micoșlaca și Războieni-Cetate).

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL


Ultima editare efectuata de catre abbilbal in Sam 27 Dec 2008, 05:37, editata de 1 ori
Sus In jos
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Re: Localitățile jud. ALBA   Sam 27 Dec 2008, 05:30

Municipiul Sebeș

În Antichitate, pe locul Sebeșului de astăzi s-a aflat o așezare dacică, încorporată în Imperiul Roman.

Orașul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniștii sași veniți la chemarea regelui Ungariei. În Sebeș s-au stabilit populații provenite din zona Rinului și a Moselei (regiunea Luxemburgului și a vestului Germaniei de astăzi). Denumirea de "sași transilvăneni" provine din confuzia făcută de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate populațiile germane erau "saxones", "sași". Germanii din Sebeș au fost de fapt franconi de pe Rin, "Rheinfranken". Sebeșul Săsesc a fost unul din cele mai importante orașe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele șapte cetăți ale țării.

Un act regesc din 1387 consfințește dreptul Sebeșului de a ridica ziduri, deși construcția acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse primul oraș din Transilvania înconjurat complet cu fortificații din zidărie. Atacul Imperiului Otoman din 1438 gasește Sebeșul apărat de o centură de ziduri nu foarte groasă, cu turnuri și două porți. Acestea din urmă se deschid însă relativ repede turcii intrând în cetate. Memorabilă este rezistența solitară a unuia dintre turnuri: cel zis al "Studentului".[1]

La 1485 regele Matia Corvinul acordă orașului o serie de privilegii pentru completarea fortificațiilor. Modificările cele mai importante le suferă incinta bisericii al carui zid este supraînălțat. Lucrări de mai mică anvergură, terminate în primii ani ai secolului al XVI-lea fiind efectuate și la incinta exterioară. Fortificația rămâne modestă cuprinzând 7-8 turnuri (unul interior) și doua porți prevăzute cu barbacane.[2]

Dieta Transilvaniei se întrunește de două ori în Sebeș, în 1556 și 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, astăzi muzeu.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Sebes_Central_Plaza.JPG#file

Orașul Zlatna

Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanțuri muntoase - munții Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălțime de peste 900 m și de Munții Trascău, munți formați prin încrețire din care se remarcă vârful Dâmbău cu o înălțime de 1.369 m. Pricipalul râu care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime de aproximativ 50 km și se varsă în râul Mureș în municipiul Alba Iulia.

Pe teritoriul localității Zlatna au fost descoperite urme de locuire ce indică prezenta unei așezări in acest loc inca din epoca bronzului (Cultura Wietenberg). In perioada romana in acest loc a existat o asezare infloritoare ce purta numele de Ampelum si care se pare ca a fost un important centru de exploatare a aurului care a purtat chiar rangul de municipium. Urmele materiale descoperite constau din inscriptii in latina, statui, monezi si ceramica.

Localitatea este mentionata pentru prima data in anul 1347 iar ulterior in 1387 este ridicata la rangul de oras. Datorita industriei miniere orasul cunoaste o dezvoltare accelerata, aici fiind instalata prima masina cu aburi din Transilvania ce avea o putere de 14 CP. Principele Transilvaniei in aceea vreme Gabor Bethlen a adus muncitori germani si slovaci pentru a lucra in mine. Tot in aceasta perioada la Zlatna a functionat si o scoala de minerit.

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL
Sus In jos
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Re: Localitățile jud. ALBA   Sam 27 Dec 2008, 05:38

AVRAM IANCU - omul

Marșul lui Iancu interpretat de Corul Armatei

https://www.youtube.com/watch?v=s5-yi-OYbkA

Avram Iancu s-a născut în anul 1824 la Vidra de Sus jud Alba și a decedat la 10 septembrie 1872 la Baia de Criș. A fost înmormântat la Țebea jud Hunedoara.
A fost un avocat român transilvănean care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. De fapt a fost conducătorul Țării Moților în anul 1849, calitate în care a comandat armata românilor transilvăneni, cu ajutor austriac, împotriva trupelor revoluționare maghiare ale lui Lajos Kossuth.

S-a născut în Munții Apuseni într-o familie de moți înstăriți. Tatăl său, Alexandru Iancu, a fost pădurar, apoi jude dominal. Având o situație materială bună, a urmat clasele elementare la Poiana Vadului și Abrud, gimnaziul inferior la Zlatna, iar gimnaziul superior la Liceul Piarist din Cluj. Începând cu anul 1844 a urmat Facultatea de Drept la Cluj. Din anul 1846 a devenit cancelarist la Târgu Mureș. Își ia examenul de avocat în anul 1848.

În preajma izbucnirii revoluției făcea parte dintre fruntașii intelectualității românești transilvănene, luptătoare pentru emancipare socială și națională. A fost unul dintre inițiatorii și organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai și 15-23 septembrie 1848 și conducătorul cetelor înarmate de țărani și de mineri din Munții Apuseni, în rândurile cărora și-a câștigat o mare popularitate.

Punerea greoaie în practică a legii privitoare la desființarea iobăgiei în Transilvania, refuzul guvernului revoluționar ungar de a acorda libertăți naționale românilor și votarea unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, au dus la dezbinarea forțelor revoluționare române și ungare și la ridicarea țărănimii la lupta pentru rezolvarea problemei sociale și a celei naționale. Avram Iancu a devenit conducătorul oștii țărănești antirevoluționare. În fruntea acestei oști și în colaborare cu autoritățile militare austriece a organizat apărarea în Munții Apuseni și a respins numeroasele atacuri ale trupelor revoluționare maghiare, superioare ca număr și ca armament, câștigându-și renumele de "craiul munților".

Pe 4 mai 1849 a dat o nouă organizare civilă Munților Apuseni. În vara anului 1849 a efectuat o ședere de 10 luni la Viena, unde a ținut legătura cu autoritățile imperiale austriece.

Luptele din Munții Apuseni slăbiseră atât forțele revoluționare ale maghiarilor cât și pe cele ale românilor. Armata țaristă, chemată în ajutor de împăratul Austriei, Franz Joseph, a înfrânt armata revoluționară maghiară la Sighișoara. Copleșite de armatele austriece și de cele rusești, trădate de unii generali, trupele revoluționare maghiare au capitulat la Șiria pe 13 august 1849.

În anul 1852 tânărul împărat Franz Joseph a întreprins o vizită în Transilvania, agenda călătoriei fiind stabilită de Felix Schwarzenberg, guvernatorul Marelui Principat al Transilvaniei. La cererea lui Avram Iancu împăratul a modificat traseul vizitei, a mers în Munții Apuseni, a prânzit la Găina, a trecut prin Vidra și a înnoptat pe 21 iunie 1852 la Câmpeni. Avram Iancu s-a prezentat seara târziu la cartierul împăratului, după ce acesta se culcase, obosit de călătorie. Nemulțumit că nu este primit pe loc în audiență, Avram Iancu a iscat o altercație cu șeful de cabinet al împăratului, motiv pentru care a fost dat afară de jandarmi. Ulterior a refuzat să primească decorația acordată de împărat pentru meritele sale din timpul luptelor contra revoluționarilor maghiari.

Viața privată
Iubita cu care a avut cea mai îndelungată relație a fost Johanna Farkas, cunoscută ca Háni, o tânără maghiară din Abrud. Tatăl Johannei Farkas locuia în Abrud, unde activa fie ca preot, fie ca avocat. Se numea Tamás Farkas și era protestant de confesiune unitariană. Mama Johannei era de religie romano-catolică. Potrivit datinii, Háni a fost botezată în confesiunea mamei. Tânăra se născuse în 1834 și era cu zece ani mai mică decât Iancu. O mărturie orală consemnată de Ioan Lupaș menționează că Háni l-a salvat pe iubitul ei în cea mai periculoasă clipă din viața acestuia, în luna mai a anului 1848, când maiorul Hatvani intra pe neașteptate în Abrud pentru a-l surprinde pe Iancu, care se afla în casa avocatului Tamás Farkas, tatăl Johannei. Aflând că trupele revoluționare maghiare se apropie de oraș, Háni l-a înștiințat pe Iancu, l-a rugat să plece numaidecât pentru a-și salva viața și l-a condus prin grădina din spatele casei. Astfel Iancu a părăsit Abrudul în ultima clipă și s-a îndreptat spre Câmpeni, unde a organizat contraofensiva împotriva lui Hatvani.

În ultimele două decenii ale vieții sale a suferit de o boală psihică. A rămas în memoria colectivă ca umblând din sat în sat și cântând din fluier. S-a stins din viață la 10 septembrie 1872 la Baia de Criș. A fost îngropat la Țebea, jud. Hunedoara, lângă "Gorunul lui Horea".

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/7/70/HoreaGorunulTebea.jpg
Așa arăta Gorunul lui Horea înainte de a fi rupt de vânt.

Comuna Avram Iancu,
în trecut Vidra de Sus, este situată în nord-vestul județului Alba, în bazinul superior al Arieșului Mic. Orașul cel mai apropiat de comună este Câmpeni.
Comuna este un punct de plecare spre Muntele Găina.

Are în componență 33 de sate, situate de o parte și de alta a Arieșului Mic și a drumului județean DJ 762.

Atestată documentar pentru prima dată în anul 1839, cu numele de Vidra de Sus, comuna Avram Iancu este cunoscută mai ales datorită lui Avram Iancu.

În “Calendarium novum” tipărit la Cluj în 1807 de Martin Hochmeister, se menționează și școala din Vidra de Sus, unde a învățat Avram Iancu, avându-l ca învățator pe Mihai Gomboș.


Statuia lui Avram Iancu din Târgu Mureș

http://www.levif.net/avrami.htm

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL
Sus In jos
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Re: Localitățile jud. ALBA   Dum 01 Noi 2009, 09:35

Atracțiile turistice ale județului Alba sunt:

* "Târgul de fete de la Găina" ce are loc pe data de 20 iulie (Sf. Ilie) pe Muntele Găina (1484 m) la 8 km sud-vest de Avram Iancu.
* "Portul popular al Buciumanilor"
* Dansul popular "Țarina de la Abrud"
* Monumente istorice precum:
o Catedrala catolică și biserica ortodoxă din Alba Iulia
o Sala Unirii și cetatea din Alba Iulia
o Clădiri medievale din Abrud
o Muzeul Minelor din Roșia Montană
o Cetatea din Sebeș și cetatea din Aiud.
* Complexul carstic Scărișoara - Munții Bihorului la 2-3 ore de Garda de Sus.
* Peștera Huda lui Papară o peșteră interesantă în Apuseni (M.Trascăului) la 2 ore de Sălciua.
* Cheile din Valea Râmeț.
* Defileul Arieșului.
* „Detunatele” (1200 m) (cu două vârfuri mai importante din bazalt "Detunata Goală" "Detunata Flocoasă") la 20 km de Abrud și la o oră de Bucium (DN 76/74 Oradea-Ștei-Câmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Câmpeni-Abrud-Bucium).
* Pe calea feratä ingustă între Abrud-Vidolm mai circulă trenulețul de munte "Mocănița" cu haltele Abrud, Roșia Montană (Gura Roșiei), Câmpeni, Bistra, Lupșa, Baia de Arieș, Brăzești, Sălciua, Ocoliș, Vidolm (declarat monument istoric).

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Localitățile jud. ALBA   

Sus In jos
 
Localitățile jud. ALBA
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
LUMINA LUMII :: POPASURI personalizate si întretinute de autori :: ABBILBAL-
Mergi direct la: